Kabbalah XIV

XIV. Binah, Chokhmah, Kether

“Numai omul poate cădea de la Dumnezeu.

Numai omul.

Nici un animal, nici o bestie, nici o târâtoare, nici cobra, nici hiena, nici scorpion, nici furnica albă, nu pot aluneca în întregime printre degetele mâinilor lui Dumnezeu în abisul cunoaşterii de sine, cunoaşterea despărţirii de Dumnezeu.”

“Numai omul”, D.H. Lawrence

Triada Binah, Chokhamah şi Kether este reprezentarea kabbalistică a lui Dumnezeu manifestat.

Numele sephirei Binah este tradus ca “Înţelegere” şi câteodată ca “Inteligenţă”. Numele sephirei Chokhmah se traduce prin “Înţelepciune” şi Kether se traduce prin “Coroană”. Aceste trei sephiroth sunt de multe ori numite sephiroth-uri superioare şi ele reprezintă acel aspect al lui Dumnezeu care se manifestă în creaţie. Mai există încă un aspect al lui Dumnezeu în Kabbalah, Dumnezeul “adevărat” sau En Soph; cu toate că En Soph este responsabil pentru creaţia universului, En Soph se manifestă numai în forma limitată a sephirei Kether.

Dumnezeul ascuns sau En Soph a cristalizat un punct, care este sephira Kether. În multe versiuni (şi această idee poate fi găsită în Bahir [1]) En Soph “s-a contractat (Tzimztum) pentru “a face loc” creaţiei şi punctul cristalizat, reprezentat de Kether s-a manifestat în acest “spaţiu”. Kether este sămânţa plantată în neant din care creaţia izbucneşte. Precum Luna, Kether are doua aspecte: manifestat, vizibil şi ascuns şi din acest motiv imaginea sa magică este a unei feţe văzute din profil: o parte a feţei (partea dreaptă, de obicei) este vizibilă dar cealaltă parte este întoarsă pentru totdeauna către En Soph.

Kether are multe nume: Existenţa Existenţelor, Strămoşul Strămoşilor, Strămoşul Zilelor, Marele Chip (Arik Anpin), Capul Alb, Capul care nu este, Macroprosopus-ul. Luate împreună aceste nume implică faptul că sephira Kether este prima, cea mai veche, rădăcina existenţei şi simbolul ei cel mai potrivit este un punct. Kether precede toate formele de existenţă, toate diferenţierile şi distincţiile, toate polarităţile. Kether conţine tot ceea ce este potenţial, precum o sămânţă care apare şi creşte într-un arbore, nu odată, ci continuu. Kether este şi rădăcină şi sămânţă. Deoarece el precede toate formele şi conţine toate contrariile el nu este “precum” orice. Poţi spune că el conţine binele infinit, dar la fel poţi spune că el conţine şi răul infinit. Înăuntrul lui Kether este toată dragostea din lume şi înăuntrul dragostei este toată ura. Kether este o revărsare a purităţii, lumină radiantă, dar în acelaşi timp şi cel mai profund întuneric. El precede toate formele sau polaritatea şi virtutea sa este unitatea. El este un punct fără extensie sau calităţi, dar el conţine toată creaţia în el în forma unui potenţial neformat.

Polaritatea este conţinută în Kether în forma lui Chokhmah şi Binah, Înţelepciunea şi Înţelegerea lui Dumnezeu şi kabbaliştii au reprezentat această polaritate folosind cele mai vădite metafore, acelea ale masculinităţii şi feminităţii. Chokhmah este Abba, Tatăl şi Binah este Ima, Mama, şi întreaga lume este văzută drept copilul acestui cuplu divin, ce se împerechează în continuu.

Metafora râului sau izvorului este des folosită pentru Chokhmah pentru a înfăţişa natura continuă a creaţiei. Metafora primă este aceea a unui phalus–Chokhmah este phalusul care ejaculează în continuu în pântecul lui Binah şi Binah, în schimb dă naştere realităţii fenomenale. Într-un sens abstract, Chokhmah şi Binah corespund primei mainfestări a polarităţii forţei şi formei. Binah este precum un balon cu aer cald şi Chokhmah este flacăra ce încălzeşte aerul. Binah nu este forma dar este Mama Formei- ea creează condiţia prin care se poate manifesta.

Culoarea lui Binah este negrul şi ea este asociată cu Shabbatai (“odihna”), planeta Saturn. Simbolismul lui Binah este dual: pe de o parte ea este Ima, mama fertilă a creaţiei şi pe de altă parte ea este mama finititudinii, limitării, restricţiilor, a timpului, spaţiului, legii, destinului şi în ultimul rând, a morţii. În această formă ea este des descrisă drept Ama Corona, pe tronul creaţiei – unul din titlurile lui Binah este Khorsia, Tronul.

Una dintre cele mai vechi corespondenţe ale lui Binah este elementul Apă, şi ea este numită Marah, marea amară din care toată viaţa se naşte şi unde toată viaţa revine. Ea este deasemenea Mama Superioară sau Marea Mama. Mama Inferioară sau Mica Mamă este sephira Malkuth, care este mai bine simbolizată de zeiţa naturii sau de pământul însuşi.

Experienţa spirituală a lui Binah este Viziunea Tristeţii, precum Mama Formei, Binah este deasemenea Mama finititudinii şi limitării, a determinismului, a cauzei şi efectulului. Orice calitate apare, împreună cu opusul ei: viaţa şi moarte, bucurie şi disperare, dragoste şi ură, ordine şi haos. Viziunea clasică a tristeţii este aceea a lui Siddhartha Gautama, dar Tolstoi înregistrează [3] o teribilă şi grea experienţă psihică care conţine multe din elementele asociate cu ceea ce poate oferi mai rău Binah – această experienţă l-a condus în pragul sinuciderii.

Iluzia lui Binah este moartea. Viziunea lui Binah poate fi puternică dar ea este trunchiată şi finititudinea pe care ea o revelează este o iluzie. Finititudinea noastra personală este o iluzie.

Qlippah-ul lui Binah este fatalismul, credinţa că noi suntem încarceraţi în cauzalitatea mecanică a formei şi nu numai că suntem incapabili de a schimba sau acumula ceva dar chiar dacă am putea, nu ar avea nici un rost.

Viciul lui Binah este avariţia. Forma este numai o jumătate din ecuaţia vieţii–schimbarea este cealaltă jumătate şi a încerca să păstrezi şi să conservi forma, cu preţul schimbării, nu ar conduce decât la moartea întregii vieţi. Virtutea lui Binah este tăcerea. Dincolo de formă nu există concepte, idei, abstractizări sau cuvinte.

Experienţa spirituală a lui Chokhmah este Viziunea lui Dumnezeu Faţă-în-Faţă. Una din tradiţiile kabbalistice afirmă că nu poţi avea această viziune în timp ce eşti încarnat. Un rabin hasidic, obişnuia să îşi ia rămas bun de la familie în fiecare dimineaţă, ca şi cum, acea zi urma să fie ultima, pentru el. Îi era teamă să nu moară din cauza extazului, în timpul zilei.

Iluzia lui Chokhmah este independenţa. La nivelul lui Binah părem să fim închişi în formă, separaţi şi finiţi, dar precum moartea este văzută a fi o iluzie astfel într-o ultimă măsură, este şi independenţa noastră şi libera voinţă. Noi “părem” a fi independenţi şi “părem” a avea libera-voinţă.

Virtutea lui Chokhmah este binele şi Viciul este răul. Chokhmah cuprinde orice posibilitate de acţiune, circumstanţă şi creaţie, şi kabbaliştii moderni nu mai încearcă să creadă că Dumnezeu este bun şi că răul trebuie să sălăşluiască în altă parte.

Qlippah-ul lui Chokhmah este caracterul arbitrar. Fluxul creativ, nelimitat, de energie divină în forma sa primară, poate apărea pe deplin arbitrar şi haotic, şi unii autori [4] îl percep în acest fel. Din punct de vedere kabbalistic putem spune că Chokhmah conţine (precum Binah) “în potenţial”, şi nu e corect să privim Chokhmah drept energie pură, haotică. Este o energie direcţionată spre o finalitate–“Voinţa lui Dumnezeu”.

Experienta Spirituală a lui Kether este Uniunea cu Dumnezeu. Comentariile de la Experienţa Spirituală a lui Chokhmah se pot aplica şi la Kether. Iluzia lui Kether este dobândirea, realizarea. Putem trăi, putem schimba, dar nu este nimic de dobândit. Chiar Uniunea cu Dumnezeu nu este o realizare; suntem întotdeauna una cu Dumnezeu şi “ştiind” că nu schimbăm nimic – atât timp cât trăim, nu este alt ţel în viaţă decât de a trăi.

Qlippah-ul lui Kether este inutilitatea. Poate creaţia a fost o idee proastă. Poate En Soph nu ar fi trebuit niciodată să emane punctul-coroană a lui Kether. Poate întreaga creaţie, viaţa, nu sunt nimic mai mult decât “un mare deseu”.

Numele Divin al lui Binah este Elohim, un substantiv feminin cu o terminaţie de plural masculină. Când citim în Biblie “La început Dumnezeu a creat…” acest Dumnezeu este Elohim. Numele Elohim este asociat cu toate sephiroth-urile de pe Pilonul Formei şi este ales să reprezinte aspectul feminin al lui Dumnezeu. Numele Divin al lui Chokhmah este Yah (YH), o formă prescurtată a lui YHVH. Numele Divin al lui Kether este Eheieh, un nume care, uneori este tradus ca “Eu sunt” şi cel mai des ca “Eu voi fi”.

Arhanghelul lui Binah este Tzaphqiel. Acesta ar însemna “Vălul lui Dumnezeu”. Arhanghelul lui Chokhmah este Ratziel, Mesagerul Divinităţii Arhanghelul lui Kether este Metatron, Arhanghelul Prezenţei. Conform tradiţiei, Metatron a fost omul Enoh, care a fost atât de înţelept încât el a fost luat de Dumnezeu şi făcut prinţ printre îngeri.

Ordinele angelice ale lui Binah, Chokhmah şi Kether pot fi derivate direct din viziunea lui Ezekiel. În textul biblic, Ezekiel descrie succesiv Creaturile Sfinte, marile roţi dinăuntrul roţilor şi în final tronul-car (Merkabah) al lui Dumnezeu. Viziunea lui Ezekiel a avut o mare influenţă asupra Kabbalei timpurii şi nu este o coincidenţă că ordinul angelic al lui Binah este Aralim sau Tronurile, ordinul angelic al lui Chokhmah este Auphanim sau Roţile şi ordinul angelic al lui Kether este Chiaoth ha Qadesh sau Sfintele Creaturi. Formele Chiaoth ha Qadesh-ilor – leul, vulturul, omul şi boul – au supravieţuit până astăzi în multe biserici creştine şi pot fi găsite şi pe cartea de Tarot ce reprezintă “Lumea”.

Kabbalah este considerată ca fiind bazată pe experienţă şi nu o construcţie intelectuală. Sephiroth-urile superioare reprezintă ceva real. Ce reprezintă ele? Este posibil să “trecem Abisul”? În sfârşit merită să ne întrebăm “ce este Dumnezeu?”. Ce reprezintă trinitatea kabbalistică a lui Kether, Chokhmah şi Binah în “realitate”? Am evitat să includ foarte mult material kabbalistic despre aceste sephiroth, deaorece în acest fel am acordat o accesibilitate mai mare înţelegerii conceptelor de bază.